Serios? Ce întrebare e asta? Isus e… Dumnezeu, cine să fie?
Dumnezeu e acolo sus. Eu, aici jos. Isus Cristos e a doua Persoană a Sfintei Treimi, care s-a făcut om. Isus e unicul Fiu al Tatălui din cer. E Mântuitorul lumii. Învățătorul. Da, uneori e și împlinitorul de dorințe, rezolvătorul bătăilor mele de cap, contabilul călcărilor mele pe bec, ăl’ de mă pândește cu bâta după colț să-mi aplice dreptatea. Alteori, e un personaj cu ochi serafici și bucle moi, care-mi surâde din icoane sclipicioase și mă iubește siropos no matter what.
Nu, întrebarea nu e cine am învățat la catehism că este Isus. Nici care e baubaul sau idolul plăsmuit din iluziile minții mele. Întrebarea e cine e Isus-Dumnezeu azi, acum, pentru mine personal?
Ce-ar fi dacă, azi, măcar pentru 3 minute, m-aș gândi mai serios la asta? Cu inima, nu cu capul. Cu sentimentele. Cu toată libertatea mea de a mă îndrăgosti de o Persoană, nu de o idee, de un ideal, de o definiție. Cu abandonare. Totală.
- Cum arată chipul lui Isus din tainița sufletului meu?
- Cine mă poate elibera de imaginile gata făcute, ca să mă las cucerit de adevăr?
- Am curaj să mă las sedus întru totul?
„Dar voi, cine spuneți că sunt?” (Mt 16,15)
3 trei: poartă-n casă. Un exercițiu care poate deschide poarta cea strâmtă către casa împărăției din sufletul nostru, ca s-o locuiască dumnezeirea Treimii.
Articol publicat în revista „Actualitatea creștină”, ianuarie 2019